Totul, evident, in schimbul unor avantaje financiare, dar si al prestigiului, notorietatii, pecare o asemenea campanie o aduce. Dar, "partea cea mai neplacuta in toata aceasta poveste", continua Spencer,"este lipsa oricarei legitimitati medicale a disfunctiei sexuale feminine prin dorinta hipoactiva. (...) Industria trebuie sa transforme aceasta disfunctie banuita, in boala grava. Iar pentru aceasta e important sa existe o acoperire mediatica, marturii ale celebritatilor, dar mai ales sacrosancti experti medicali care legitimeaza totul. ,Expertii' estimeaza ca 40% dintre femei ,sufera' de aceasta ,boala'. Iata un exemplu de simplificare numai buna pentru a fi citata peste tot!
Uneori aceasta ,problema' este prezentata ca un aspect al luptei feministe, cand, de fapt, e vorba doar de manipulare cinica. Deseurile pe care le produce acest tip de activitate farmaceutica otravesc viata prin mesajul pe care-l vehiculeaza:slabiciunea dvs.(tristete, calvitie, libido in scadere etc) este automat simptom de boala", conchide medicul din Glasgow.
Epidemia de marketing
In best-seller-ul "Die Krankheitserfinder" (Inventatorii de boli), Jorg Blech, biochimist german, stabilit in America si corespondent pentru Der Spiegel, New Scientist si The Guardian, explica in ce mod industria farmaceutica in colaborare cu expertii de marketing a impus scaderea arbitrara a nivelului normal al colesterolului pentru ca indivizi perfect sanatosi sa devina peste noapte bolnavi; explica de ce de vreo doua decenii femeile la menopauza sunt terorizate cu spectrul osteoporozei pentru a favoriza vanzarile la medicamentele care ar preveni fracturile; explica tehnicile de manipulare a opiniei publice cu scopul de a crea o piata impresionanta a pilulelor care trateaza impotenta.
Intre 1984 si 1987, "Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder" (DSM 4), care este biblia psihiatrilor americani, a introdus 77 de noi boli mentale, scrie Jean-Claude St-Onge in "Reversul pilulei", publicata la Montreal, Ecosocietes, in 2004. Pentru a introduce aceste noi boli a trebuit schimbata definitia bolnavului.
Oricine resimte la un moment dat o stare de rau devine automat bolnav. si, bineinteles, comenteaza malitios St-Onge, pentru fiecare boala exista un medicament. Iata cateva exemple de "boli noi":
- timiditatea este reciclata sub numele de "anxietate sociala"
- naturala regurgitare la bebelusi devine "reflux esofagian patologic"
- omeneasca senescenta se transforma in "insuficienta circulatorie cerebrala"
- pana si stresul de la loterie este legat de "traumatismul biletului necastigator"
In aprilie 2004, o ancheta extrem de bine documentata si aprofundata, realizata de Lisa Cosgrove, cercetator la University of Masachussets Boston, si publicata in prestigioasa revista "PsychoTherapy and Psychosomatics", a demonstrat ca mai bine de jumatate dintre psihiatrii care au lucrat la redactarea DSM 4 au fost platiti de firmele care fabrica exact medicamentele care trateaza asa-zisele boli noi introduse in manual.
Impresia de depresie
Numarul persoanelor depresive de pe mapamond a crescut de sapte ori din 1970 pana in 1996, releva St-Onge. In Statele Unite numarul de consultatii in urma carora sau prescris antidepresive s-a dublat intre 1980 si 1989. O tendinta similara s-a inregistrat in tot Occidentul.
Numarul femeilor care iau antidepresive este triplu fata de cel al barbatilor, iar milioane de copii americani le iau cu regularitate. Cu toate ca antidepresivele nu sunt indicate in tratamentul depresiilor usoare la adulti, ele sunt prescrise masiv. Doua sunt motivele pentru care medicii o fac totusi:
1. In 1990, Organizatia Mondiala a Sanatatii a pus la punct un program de formare rapida, cu durata de o jumatate de zi, care sa permita medicilor sa puna un diagnostic intr-un timp scurt, pornind de la ghidurile clinice. Permisiunea acordata, astfel, medicilor generalisti de a trata depresia a dus la multiplicarea de cateva ori a vanzarilor de antidepresive.
2. Societatile farmaceutice au culpabilizat medicii, acuzandu-i in mod repetat ca rata crescanda a sinuciderilor este vina lor, pentru ca nu prescriu suficiente antidepresive.
Lobby-stii au lansat chiar ideea ca 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt in mod deosebit vizate de eforturile de "medicalizarea" a vietii. Altadata, ele mergeau la medic cand erau gravide, acum il consulta in chestiuni de contraceptie si de menopauza. De altfel, se vorbeste deja si de "perimenopauza" (perioada de dinainte de instalare a menopauzei si pana la instalarea ei propriu-zisa), o noua afectiune care se incearca a fi popularizata.Ca urmare, femeile devin mari consumatoare de pastile pe perioade mari de timp.
Cherchez la femme malade!
Hormonoterapia substitutiva este un un pas urias pentru "medicalizarea" vietii femeii. Cu toate ca 75% dintre femei nu manifesta nici un simptom deranjant cand ajung la menopauza, producatorii farmaceutici si expertii lor de marketing apeleaza la frica de imbatranire a femeilor pentru a-si vinde produsele. Si asta in ciuda deselor efecte secundare ale tratamentului: dureri de cap, greturi, infectii genitourinare, varice la picioare, sensibilitate mamara etc.
Cu atat mai mult cu cat comunitatea medicala nu ajuns la un consens privind eficienta hormonoterapiei substitutive, multi avertizand asupra utilizarii iresponsabile a tratamentului.
Osteoporoza, procesul normal de scadere a densitatii osoase odata cu varsta, face si el o tinta de marketing din femeia de varsta a doua. Dar probabil cel mai sfruntat tertip al firmelor de farmaceutice este deja pomenita disfunctie sexuala la femei (DSF). Peste 40% dintre femeile intre 18 si 59 de ani ar suferi de ea. De unde aceasta cifra?
St-Onge ne lamureste. Un studiu facut in Statele Unite cerea unui numar de 1500 de femei sa raspunda cu da sau nu la 7 intrebari. Daca raspundeau cu da fie si numai la una dintre intrebari, erau catalogate ca suferind de DSF. Printre ele, se numarau cele care declarau ca vreme de mai mult de doua luni in ultimul an nu au simtit dorinta sexuala, au simtit anxietate fata de propria performanta sexuala sau au avut probleme de lubrifiere. (Journal of the American Medical Association, 1991)