Cercetare, Investigatii neinvazive, Terapii alternative

Oricata imaginatie ar exista, ea nu tine loc de imagine. Imaginea, inainte de toate, este un cumul de informatii, informatii care nu apar, toate, vederii directe. Fara o imagine completa, medicina nu ar putea sa opereze cu adevaruri, ci doar cu presupuneri. Revine stiintei, fizicii cu precadere, sa cerceteze si sa gaseasca metode pentru a culege cat mai multe informatii despre corpul uman, despre structura si functionarea sa. De la aceasta baza pleaca restul, metodele fizice sunt provocarile pe care ingineria le are ca punct de plecare in dezvoltarea aparatelor necesare. Iar toate aceastea aduc, la indemana medicinei, fiind ea in sine o ramura stiintifica ce foloseste bazele stiintelor ce ii sunt piloni: biologia, fizica, psihologia, o cale de a deveni performanta si eficienta...

Cititi mai mult...

Conceptul de Bioenergie si conceptul de Bioenergetica

I.Viata si aspectele bio-energetice

Fara de tagada, este unanim admis ca organismele vii, in diversitatea formelor lor de existenta, constituie unele din cele mai complexe entitati din universul fizic cu care se confruntă subiectul epistemic. De asemenea, a devenit o paradigma stiintifico-gnoseologică asertiunea că fiintele vii sunt sisteme dinamice ce isi realizează integritatea, functionalitatea, perpetuarea si interactiunile prin permanente schimburi de substante, energie si informatie cu mediul inconjurator, iar progresele stiintifice extraordinare din ultimile decenii au permis descifrarea multora dintre mecanismele care stau la baza a ceea ce se numeste viata. Cu toate acestea, si in pofida multitudinii de propuneri facute de-a lungul timpului, nu a fost formulată inca o definitie a vietii sau a organismului viu care sa fie, si ea, unanim admisa.

Cautand sa evidentieze insusirile specifice ale vietii, mai exact elementele ce alcatuiesc "numitorul comun" al fiintelor vii, diferiti autori fac referire la o multime de notiuni si concepte – precum cele de materie vie, miscare biologica, metabolism, excitabilitate, reproducere, autoreglare, stocare si transmitere de informatie, homeostazie, sistem deschis, antientropism, evolutie, teleonomie, autonomie, invarianta, ordine/organizare, coerenta, sinergism, echilibru dinamic, morfogeneza, eterogenitate etc. –, lista parand a fi inepuizabila. De altfel, principala obiectie fata de diversele tentative de definire a vietii este aceea ca, desi respectivele definitii surprind unele sau altele dintre aspectele fundamentale ale procesualitatii biologice, ele raman incomplete, cu tot efortul celor ce le propun. In consecinta, o modalitate de abordare care sa se apropie de o definire general acceptabila a vietii pare a fi luarea in considerare a tuturor caracterelor viului ca existente concomitent. Asa cum se exprima biochimistul american M. Calvin [1, p. 278]: "viata are, in realitate, o multime de insusiri si aproape pe fiecare in parte o putem reproduce in sisteme vii. Dar numai sistemul care le reuneste pe toate, simultan, il putem numi sistem viu". Pe de alta parte insa, date fiind deosebita complexitate a lumii vii si limitele cunoasterii noastre, nu se poate pretinde ca, actualmente, este la indemana tabloul complet al caracteristicilor definitorii ale vietii.

Raspunsul la intrebari de genul "ce este viata?", "prin ce se delimiteaza viul de neviu?", sau "care este originea vietii?" depinde in chip fundamental de modul in care este gandit actul insusi al definirii. Conform logicii clasice, acest act implica parcurgerea rationala si completa a doua etape:
1) – stabilirea genului proxim, adica includerea termenului necesar de a fi definit intr-un cadru general adecvat;
2) – stabilirea diferentelor specifice, respectiv particularizarea definitului in raport cu alte concepte apartinand aceluiasi gen proxim, diferente specifice care trebuie sa se exprime numai prin termeni perfect cunoscuti sau deja explicati.

Se poate admite ca gen proxim in definirea vietii exprimarea: viata este o modalitate de manifestare a realitatii obiective (extensie a restrictivei formulari: “viata este o forma de miscare a materiei”). In ce priveste stabilirea diferentelor specifice – care reprezinta in fapt esenta problemei – este evident a se lua in considerare ca acestea nu se pot exprima doar static, prin simpla enumerare a unor termeni "perfect cunoscuti sau deja explicati". Avand in vedere multidimensionalitatea calitativa a viului, exprimarea notelor caracteristice ale vietii este posibila numai intr-o abordare dinamica, printr-un organism discursiv [2, p. 77] mereu in miscare ideatica, capabil sa produca, sa specifice si sa precizeze semnificatii desprinse din eforturile cognitive experimentale si teoretice aplicate viului. Acest organism discursiv constituie diferenta specifica in definirea viului si el se construieste treptat, permanent, evoluand asimptotic, pe masura ce cunoasterea procesualitatii biologice avanseaza.

Evidentierea elementelor care formeaza organismul discursiv mentionat reclama un efort de cunoastere inter- si multi- discilinar ce poate redimensiona raporturile dintre biologie si fizica. Daca, pe de o parte, s-au dovedit ineficiente extrapolarile nejustificate la studiul viului a unor abordari valabile numai pentru niveluri de organizare ale neviului, pe de alta parte insa, nu au foat exploatate suficient (sau chiar deloc) alte concepte din fizica ce s-ar putea dovedi utile fie in elucidarea unor procese biologice inca putin cunoscute, fie in descoperirea altora noi. De asemenea, nu este aprioric exclus ca relevanta ontologica a biosului sa reclame o largire – prin completare si/sau transformare – a bazei conceptuale a fizicii, urmand ca, astfel "imbogatita", fizica sa poata furniza pe mai departe demersuri explicative pertinente privind realitatea biologica. S-ar contura astfel o relatie de tip feed-back pozitiv intre fizica si biologie (considerate drept sisteme cognitive deschise), relatie cu impact major asupra progresului in cinoasterea lumii vii.

In aceasta viziune, aspectele energetice implicate in fenomenologia biologica ocupa un loc dintre cele mai importante in edificarea acelui organism discursiv necesar identificarii notelor definitorii ale vietii. Pentru intelegerea viului, printre chestiunile fundamentale sunt si cele legate de conversiile de energie din lumea vie, de modalitatile prin care energia obtinuta din exterior permite structurarea interna a sistemelor vii, de specificul interactiunilor energetice dintre structurile vii etc.

Termenul de energie este unul de o mare generalitate; el a depasit de mult cadrul relativ restrans al fizicii (unde, in mod instrumental, el este definit si utilizat cu rigurozitate), devenind un element al limbajului curent, ceea ce da nastere deseori la confuzii si neclaritati. Aceste confuzii si neclaritati sunt, la randul lor, extrapolate si in domeniul viului, astfel incat unor termeni precum cei de "bioenergie" si "bioenergetica" li se dau si li se promoveaza (in anumite cercuri cu priza la publicul neinformat) acceptiuni pseudo-stiintifice sau chiar de-a dreptul misticoide. De aici rezulta necesitatea depunerii de eforturi pentru clarificarea de pe pozitii stiintifice a acestor concepte, avandu-se in vedere totodata si folosirea lor pentru punerea la punct a unor metodologii noi de investigare a viului.

Cititi mai mult...

Echipamente

Crownscope M17 by Bioentech

Quantum Magnetic Analysis vers.6

Metatron Hunter 4027 NLS System

9D LRIS NLS Health Diagnostic System Therapy Device

Multi-purpose health device KWD-808I

Multifunctional physio/electrotherapy QXTA-08

Evaluari si Terapii

Toate evaluarile, investigatii la de natura biologica structurala, dar si functionala, efectuate, sunt neinvazive. Acestea se efectueaza rapid (max. 15 min. fiecare investigatie), fara pregatire prealabila. Beneficiind de cele mai noi cercetari, acestea au o mare precizie, fiind de un enorm ajutor medicului terapeut in diagnosticarea prealabila sau pe parcurs.
De altfel si terapiile sunt neinvazive biologic, fiind vorba de terapii energo-informationale (frecvente rezonante, lumina, sunet, metaterapii).